One year after Poland 1

Iaca am citit articolul lui Alex şi mi-am adus aminte de Polonia. N-am stat mult. Trei săptămâni.

Aceste trei săptămâni au trecut ca 2 ani. Iaca povestesc, chiar dacă am mai scris 2 articole pe tema asta. Iaca primul(dar povestesc şi mai jos)

Mi-e dor de Polonia mai ales pentru oraşul Przemysl. Când am ajuns acolo ploua foarte tare, erau inundaţii. Şi-acum mi-aduc aminte vocea obosită a tipului responsabil de noi care a zis: băi băieţi, aici coborâţi, trenul mai departe nu merge. Vă descurcaţi cum puteţi.

Oraşul cela a fost primul care m-a făcut să spun: EU IUBESC POLONIA. Mereu strig în gura mare că-s polonez, deşi ştiu că am doar o rudă foarte îndepărtată(de vreo 4 generaţii în urmă) de-acolo. Eu mă simt polonez şi basta.

Era ploaie, dar eu aveam numai o pereche de sliponi la mine. Am devenit super mega arhi ud în câteva minute. Acolo dacă plouă, plouă.

Am mers la un shop şi mi-am cumpărat ghete. Au ţinut un an. Au fost şi încă mai sunt ghetele mele preferate. Am plătit pentru ele doar 180 lei moldoveneşti, deşi la noi aşa ghete costă peste 1200. Dorin poate să confirme.

După 2 ore de plimbat prin ploaie am mers cu un taximetrist care mi-a spus că ştia de Moldova de la un prieten de-al său care aducea moldoveni ilegal la lucru în Polonia. Mi-a şi dat numărul lui de telefon, în caz că o să am nevoie de ceva.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *